Dragii mei,


"Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar." - Peter O'Toole


MOTTOUL după care mă ghidez în viaţă:,,Păşeşte drept înainte şi dacă pământul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigură că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru aţi răsplăti îndrăzneala,, (Regina Izabela)


Sunteţi curioşi să mă cunoaşteţi pentru a şti cu cine staţi de vorbă, pe cine vizitaţi şi ce am de spus, de oferit şi cu ce vă pot impresiona... Evident, sunt reacţii fireşti de început.

De când mă ştiu îmi place să scriu şi să citesc, îmi place muzica… Literele se adună pe foaia de hârtie, se grupează şi încep să curgă, se rup în bucăţi, se amestecă cu trăiri, sentimente şi îşi caută drumul spre suflet. Ele sunt o parte din viata mea... M-am aşezat pe marginea mea de vis, în colţul meu de Rai şi am început să scriu cu vorbe rupte din suflet. Sădesc în fiecare zi speranţe în grădina sufletului meu. Le ud cu dragoste şi le stropesc cu raze de dor şi încredere, le protejez pe timp de furtună cu vise, gânduri îndrăzneţe, năzuinţe şi promisiuni ţinute cu dinţii până în ultimele clipe ale vieţii! Las totul să curgă de la sine, iar tot ceea ce am de făcut este să sper că pe harta călătoriei prestabilite, există şi locuri bune, locuri de unde pot aduna cunoştinţe, unde pot lua naştere bunătatea, bunăstarea iar la final să trag linie şi să fiu mulţumită de tot ce am făcut.

Vă aştept cu drag pentru a ne cunoaşte mai bine! Georgeta.




luni, 20 iunie 2011

Iertarile – Adrian Paunescu

Tu sa ma ierti de tot ce mi se-ntampla,
Ca ochii mei sunt cand senini, cand verzi,
Ca port ninsori sau port noroi pe tampla,
Ai sa ma ierti, altfel ai sa ma pierzi.
Vad lumea prin lunete maritoare
si vad gradini cu arme mari de foc,
Sub mana mea deja planeta moare
si in urechi am continentul rock.
Ai sa ma ierti ca sunt labilitate
Ca trec peste extreme fulgerand,
Ai sa ma ierti preablanda mea de toate,
Eu sunt nemuritorul tau de rand.
Ai sa ma ierti ca nu pot fara tine
si daca n-ai sa poti si n-ai sa poti
Mie pierzandu-te-mi va fi mai bine
Eu tristul cel mai liber dintre toti.
si cum se-ntampla moartea sa le spele
Pe toate-nobilandu-le fictiv,
Ai sa te-apleci deasupra mortii mele
si tot ai sa ma ierti definitiv.
Ai sa ma ierti in fiecare noapte
si-am sa te mint in fiecare zi
si cat putea-va sufletul sa rabde
Cu cat iti voi gresi te voi iubi.

Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)