Am fost în Belgia!

Oportunitatea de a vedea locuri la care altădată nici nu visam, a venit în această toamnă, când la invitaţia nepoatei mele - Cristina - stabilită în Belgia, am avut posibilitatea să cunosc una din cele mai frumoase ţări ale Bătrânului Continent. şi să trăiesc experienţe de neuitat.

Am pornit la drum, în prima lună de toamnă, să descopăr capitala Europei.

În data de 16 septembrie, la ora 10.10, după aproximativ două ore şi jumătate de zbor cu Taromul, am aterizat cu bine pe Aeroportul din Zaventem. Aici am fost aşteptată de sora mea, soţul nepoatei şi fiul lor. Cristina, nepoţica mea, locuieşte în Vilvoorde.

Vilvoorde este o comună în provincia Brabantul Flamand, în Flandra, una dintre cele trei regiuni ale Belgiei. Comuna Zaventem este situată în apropierea sediului Nato şi a instituţiilor Uniunii Europene. Aeroportul Internaţional Bruxelles Zaventem este situat în nordul oraşului, ce asigură legături cu majoritatea aeroporturilor importante europene şi internaţionale.

După masă am plecat cu sora mea, nepoţica şi familia ei în Bruxelles, cu maşina lor.

Adia puţin vântul. Am găsit un oraş plin de verdeaţă, însorit şi mai ales ,,gustos”. Se ştie că Belgia e ţara ciocolatei şi a berii, iar acestea sunt două motive îndeajuns de bune să vizitezi această ţară.

Prima dată, am mers să vizităm festivalul sculpturii de nisip,,,Frozen Summer Fun”, desfăşurat pe plajele din Oostende. În patru săptămâni, o echipă de 30 de sculptori din întreaga lume au construint 150 de sculpturi uriaşe cu nisip. În calculatorul meu am o mulţime de poze cu astfel de sculpturi, dar acum am ocazia să le văd pe viu. Mă minunam ca un copil, de tot ce vedeam si... fotografiam!

 

 

După ce am vizitat expoziţia de sculpturi, am mers sa închiriem o bicicletă pentru 5 persoane şi

ne-am plimbat cu ea. (nepotica mea nu apare in fotografie, deoarece era fotograful).

După o jumătate de oră de plimbare, am mers pe faleza Mării Nordului. E o mare ca oricare alta - cu plajă tot de nisip, ca şi la Constanţa şi cu acelaşi soare care pârleşte la fel de bine, chiar

dacă temperatura nu ajunge la 30 de grade.

Singurul inconvenient, din punctul meu de vedere, e temperatura apei, care nu se ridică la nivelul celei de la Marea Neagră.

Dar există şi câteva aspecte care o scot mai pe plus faţă de marea noastră românească, trasături date, în principal de clima şi de populaţia care o stăpâneşte. În primul rând, nu am simţit atmosfera aia de „zonă turistică”: fără hoteluri all inclusive (sau pensiune completă), fără bucăţi de plajă deja aranjate, cu şezlonguri şi de care nu ai voie să te atingi (dacă nu plăteşti), fără muzică de 10 feluri, răsunând de la terasele de pe plajă. Aici, marea şi plaja sunt bunuri de preţ, de care te bucuri de câte ori ai ocazia, adică muuult mai rar, ca şi în România. Nu deschide nimeni în mod oficial sezonul, dar dacă prinzi o zi cu soare, te duci pe plajă, chiar dacă temperatura îţi impune să iei geaca pe tine.

Atmosfera de pe plajă mi s-a părut excelentă, căci nu am trăit cu senzaţia că eşti acolo ca să faci parada modei, ori ca să îi faci pe alţii să se uite după tine. Nepoţelul meu pregătea zmeul pentru a-l înălţa, iar eu îl urmăream cu privirea...

 

Atunci când ajungi pe plajă, o faci ca să te bucuri, nu ca să îţi pese de cei care sunt acolo. Încântată de acestă privelişte, am rugat-o pe sora mea să îmi facă câteva fotografii. La rândul meu am făcut şi eu o mulţime de fotografii, ca să îmi amintesc pe unde mi-au umblat paşii. De acasă am plecat cu pantofi, dar ştiind că am mult de mers, am luat nişte papuci de la sora mea. Acum puteam să merg cât mai mult...

Eu şi sora mea, admirând Marea Nordului.

 

Grand Place (Grote Markt) - Piata centrala din Bruxelles – este un alt obiectiv tursitic recunoscut

„Una dintre cele mai frumoase piete din Europa, daca nu din lume”. Aceasta este propozitia cel mai des auzita cand turistii ce viziteaza orasul Bruxelles sunt rugati sa descrie piata centrala din oras. Vorbitorii de franceza se refera la ea numind-o „Grand-Place”, in timp ce in olandeza este numita „de Grote Markt”. Turistii din zilele noastre nu sunt singurii care admira splendoarea acestei locatii din Bruxelles. Arhiducesa Isabella, fiica lui Filip al II-lea al Spaniei a scris despre aceasta piata in timpul vizitei sale la Bruxelles, in septemrbie 1599: „Nu mi-a fost niciodata dat sa vad ceva atat de frumos si rafinat precum piata orasului unde primaria se ridica spre cer. Decoratiile de pe cladiri sunt cu adevarat remarcabile”.

Scriitori ca Victor Hugo si Baudelaire au fost de asemenea impresionati de farmecul pietei, dominata de caldirea Primariei din Bruxelles, Casa Regala si de Casele Ghildelor medievale. Provenienta pietei numita astazi Grand Place este oarecum una foarte umila. Locul nu era decat un teren nisipos intre doua paraiase care se varsau in raul Senne. Cu timpul acest teren a fost transformat in „Niedermerckt”, sau „piata de jos”. In secolul al 12-lea Bruxelles devenise un punct de rascruce al rutelor comerciale intre Bruges, Koln si Franta. Lana englezeasca, vinuri frantuzesti si bere germana erau vandute in port si in aceasta piat

In zilele noastre, Grand Place este obiectivul turistic principal din Bruxelles. Pe perioada intregului an, Marea Piata din Bruxelles este vizitata de mii de oameni care se bucura de timpul petrecut aici pentru a admira frumusetea cladirilor, sau poposind la una din numeroasele terase si bucurandu-se de o excelenta bere belgiana. Concerte si fel de fel de alte evenimente muzicale sunt organizate aici in diverse perioade din an. Cele mai cunoscute eveniminete care au loc aici sunt Ommegang (o procesiune istorica ce are loc la inceputul lunii Iulie) si covorul de flori bienal.

În Grand Place se gasesc o multime de cladiri vechi printre care si Primaria orasului Bruxelles, o cladire impresionanta.

Palais de Justice - Palatul de justitie din Bruxelles

Palais de Justice, in traducere Palatul de Justitie, este curtea suprema a Belgiei. Este situat intr-o zona frumoasa a orasului, in cariterul Saint Gilles, la capatul strazii numite Avenue Louise. Locatia permite niste vederi panoramice superbe asupra orasului aflat in vale. Cladirea ofera o priveliste asemanatoare cu cea care se poate vedea dintr-un turn inalt de paza. Proiectul acestui palat monumental nu a fost primit cu bratele deschise de toata lumea, fiind unul foarte controversat.

Palais Royal - Palatul Regal din Bruxelles

Palatul Regal din Bruxelles, numit deseori Palatul Regal al Belgiei este o resedinta regala oficiala situata in centrul capitalei Belgiei. Desi in trecut a fost folosit drept locuinta de catre multi regi, astazi este rar folosit de Familia Regala a Belgiei care locuieste in Castelul Regal de la Laeken aflat la marginea orasului Bruxelles. Palatul Regal este situat in fata superbului Parc Bruxelles si a unei piete foarte lungi numite chiar Place des Palais sau Paleizenplein care desparte palatul de parc. Palatul Natiunii, cel care gazduieste Parlamentul Federal Belgian se gaseste vis-a vis de Palatul Regal. Aceasta asezare reprezinta cele doua simboluri cheie ale sistemului de guvernamant belgian; o monarhie constitutionala si democratie parlamentara.

Terenul pe care se afla Palatul Regal din Bruxelles, a facut parte dintr-un proiect regal ce dateaza inca din Evul Mediu si care initial se numea Palatul Coudenberg. Acest palat medieval a fost construit in a doua jumatate a secolului 11 si in prima jumatate a secolului al 12-lea si avea infatisarea unui castel fortificat, care reprezenta prima linie de aparare a orasului Bruxelles. Era resedinta Ducelui de Brabant care locuia in orasul Leuven. De-a lungul anilor palatul a fost reconstruit si renovat, extins si imbunatatit pentru a reflecta statutul Ducelui de Brabant si a succesorilor sai. Celebra camera a tronului din secolul al 15-lea, cunoscuta sub numele de Aula Magna a fost construita pentru Filip cel Bun. In aceasta camera au avut loc o multime de momente istorice inclusiv abdicarea Imparatului Carol al V-lea, care a dat coroana fiului sau Filip al II-lea al Spaniei in anul 1555. Acest moment marcant este redat de tablourile care decoreaza peretii palatului. Impresionanta camera a fost din pacate distrusa de foc in anul 1731 si abia in 1775 ruinele au fost indepartate si Palatul Regal construit. Multe organisme arheologice au desfasurat cercetari aici si au descoperit diverse obiecte din epoci diferite ale vietii palatului si obiecte istorice din orasul ce il inconjura.

Dupa Revolutia Belgiana din 1830, palatul a fost dat lui Leopold de Saxe-Coburg cand a devenit Rege al Belgiei. Ca si predecesorul sau, William al II-lea acesta a folosit palatul in principal pentru intalniri oficiale, preferand sa traiasca in Castelul Regal din Laeken. In timpul domniei sale putine modificari au fost aduse palatului. Fiul sau insa a considerat ca palatul era unul prea modest pentru un rege, marindu-l si redecorandu-l. Astfel suprafata palatului a fost aproape dublata. Arhitectul Alphonse Balat a avut un rol important in refacerea palatului, proiectand camere cum ar fi Camera Tronului si Marea Galerie dar si scarile. Balat a proiectat si noua fatada dar a murit inainte ca planurile sale sa fie puse in aplicare. Fatada din ziele noastre a fost facuta in 1904 dupa planurile arhitectului Henri Maquet. Tot el a facut si o gradina in fata palatului care separa cladirea de Place des Palais.

Printre cele mai de seama puncte de atractie se numara tavanul si candelabrul central din Camera Oglinzilor. Aceasta opera de arta este impodobita cu peste un million de bijuterii care amplifica foarte multe lumina naturala. O alta atractie este Camera Imperiului, care contine 11 vase din aur pline cu pamant si flori din toate cele 11 provincii belgiene. Palatul Regal din Bruxelles a fost deschis publicului inca din 1965 si este deschis intre mai si septembrie.

Cu peste 20.000 de metri patrati, cladirea a fost proiectata de arhitectul Joseph Poelaert, care a murit cu 4 ani inainte de terminarea lucrarilor in anul 1883. Stilul cladirii este unul descris ca asiro-babilonian, un mixt de mai multe stiluri. Cladirea este de aproximativ trei ori mai mare decat Palatul Regal si a fost comandata de Leopold al II-lea, unul dintre primii regi ai Belgiei. Constructia a durat peste 20 de ani si a costat aproximativ 300 de milioane de dolari in bani actuali. Se presupune ca este cea mai mare cladire construita in intreaga lume in secolul al XIX-lea.

Principalul motiv pentru care Palais de Justice din Bruxelles a fost un proiect atat de controversat a fost faptul ca 3000 de case din zona Marolles-Sablon au trebuit demolate pentru a ii face loc. Oamenii din zona au fost extrem de furiosi. La inaugurarea cladirii au existat proteste iar termenul de arhitect aproape ca a cazut in derizoriu, capatand o conotatie negativa.

Din afara Palais de Justice este o imensa cladire gri cu multe coloane si un mare dom auriu. Un lift de sticla aflat la capatul podului duce la baza dealului in Marolles, de unde taranimea si clasa muncitoare din trecut priveau in sus spre simbolul justitiei. Liftul de sticla ofera si el o priveliste frumoasa iar folosirea sa este gratuita.

Pe langa ciocolata faimoasa in toata lumea, Bruxelles ofera si cateva obiective tursitice foarte interesante. In vizita la Bruxelles exista o serie de atractii care nu trebuiesc ratate cum ar fi Atomium - un obiectiv turistic unic in felul sau, o structura din otel si aluminiu care a devenit un simbol recunoscut international al orasului si al intregii tari.

Atomium din Bruxelles

Atomium a fost construit pentru Expozitia Mondiala din anul 1958 ce a fost gazduita de Bruxelles. A fost proiectat de Andre Waterkeyn. Initial s-a intentionat ca aceasta structura sa ramana in picioare doar pe perioada expozitiei – de pe 17 aprilie pana pe 19 octombrie 1958.

Sfera din varf ofera o priveliste panoramica extraordinara a orasului, iar de aici se poate vedea si stadionul. Trei dintre sferele superioare sunt inchise publicului din motive se siguranta deoarece nu au suport suficient pentru greutate suplimentara.

Sfera superioara si cea centrala sunt accesibile numai cu liftul. Celelalte pot fi accesate pe scari abrupte. Persoanele in scaun cu rotile nu au acces aici. Sfera de la baza Atomiumului (numita Sfera Henri Storck) gazduieste o expozitie permanenta dedicata anilor 50. In sfera centrala exista un bar, iar in sfera centrala copii de la excursiile organizate cu scoala pot dormi peste noapte. Aceasta nu este deschisa publicului larg. Atomium a fost inchis pentru aproape doi ani, intre 2004 si 2006 pentru renovari. In aceasta perioada foliile de aluminiu au fost inlocuite cu unele de otel si interioarele au fost refacute.

 

Atomium este situat chiar langa Parcul Mini-Europa (parc ce are cladiri in minatura ale unor obiective turistice din intreaga Europa la o scala de 1:25), chiar langa Stadionul Regelui Baudouin. Este o structura care reprezinta o unitate a unui cristal de fier.

Proiectat de arhitectul Andre Waterkeyn pentru Expozitia Mondiala din Bruxelles din 1958, structura din otel si aluminiu, inalta de 102 metri, reprezinta o molecula de fier, marita de 165 de miliarde de ori. Stabilitatea sa este asigurata de 3 perechi de stalpi de sustinere. Initial s-a intentionat ca aceasta structura sa ramana in picioare doar pe perioada expozitiei – de pe 17 aprilie pana pe 19 octombrie 1958. Succesul si popularitatea de care s-a bucurat a avut ca rezultat permanentizarea acestei structuri care astazi a devenit un obiectiv turistic important al orasului Bruxelles.

Aceasta atractie turistica din Bruxelles este cu atat mai impresionanta cu cat in jurul sau nu exista alte structuri inalte si privelistea este spectaculoasa. In tuburile care fac legatura intre sfere exista scari si diverse exponate.

O forma ciudata in orizontul Bruxelles-ului – Atomium este singurul simbol de acest fel din lume, care eludeaza orice fel de clasificare.

Atomium simbolizeaza dorinta democratica de a mentine pacea intre toate natiunile, credinta in progres, atat tehnic, cat si stiintific, si o viziune optimista asupra viitorului unei lumi moderne, noi si super-tehnologizate.

Aceasta atractie turistica a Bruxelles-ului, numita de multi drept ,,cel mai belgian monument”, este si un muzeu ce are colectii permanente dar si expozitii temporare.

Acest obiectiv turistic din Bruxelles are noua sfere din otel (initial au fost facute din aluminiu) legate intre ele prin tunele, de-a lungul celor 12 margini ale cubului. Din cele 9 sfere ale sale, 5 sunt deschise publicului. Sfera centrala a fost numita dupa numele acestuia. Arhitectii au fost Andre si Jean Polak. Sfera din varful constructie se numeste Panorama si contine o platforma de observatie ce ofera vederi spectaculoase de 360 de grade asupra orasului si imprejurimilor. Pe vreme senina, se poate vedea pana in Anvers. De asemenea, aici exista si restaurantul Panoramic, ce ofera meniuri gourmet si este deschis pana la orele 23:00. Pe timpul noptii, cele noua sfere sunt iluminate de 2970 de leduri care ofera un spectacol special. Greutatea constructiei este de 2400 de tone iar diametrul unei sfere este de 18 metri. Exista 20 de tuburi care leaga aceste sfere, tuburi ce au o lungime cuprinsa intre 18 si 23 de metri si un diametru de 3 metri. La sfera superioara si cea centrala se poate ajunge numai cu ajutorul unui lift care atinge o viteza de 5m/s.

Un alt obiectiv turistic ce este semnificativ pentru oras este Manneken Pis. Statuia este la fel de populara ca si Atomium desi are doar 30 de centimetri fata de cei 102 metri pe care-i are concurentul sau.

Manneken Pis - Statuia simbol a orasului Bruxelles

Coltul strazii numite Rue de l'Etuve/Stoofstraat cu Rue du Chene/Eikstraat, in inima centrului vechi se gaseste unul dintre cele mai ciudate obiective turistice din Bruxelles. Este vorba despre o statuie a unui baietel dezbracat care face pipi intr-o fantana, cunoscuta sub numele de Manneken Pis.

Nimeni nu stie exact cand si de ce aceasta statuie deloc prea impunatoare a devenit atat de celebra. Exista mii de fantani si statui similare raspandite prin toata Europa si cu toate acestea mii de turisti se grabesc sa faca o poza acesteia si nu altora.

Simbolul orasului Bruxelles

Manneken Pis este o statuie micuta cu o garderoba imensa. Statuia este imbracata in mici costumase de mai multe ori pe an. Exista sute de costumatii diferite. O fundatie numita “Prietenii lui Manneken Pis” se ingrijeste de aceste costume. Fundatia primeste sute de propuneri de la admiratori in fiecare an dar numai cateva sunt si fabricate si folosite. Datele si perioadele cand anumite costume sunt folosite sunt facute publice pe internet si pe niste postere din jurul fantanii.

Legendele din jurul lui Manneken Pis

Exista mai multe legende asociate cu Manneken Pis. Unele spun ca statuia este inspirata de o batalie din secolul al 12-lea dintre trupele Ducelui Godfrey al III-lea de Leuven si Lorzii de Grimbergen. Godfrey al III-lea avea numai doi ani atunci cand si-a mostenit ducatul. Comandantul armatelor sale l-a pus pe micul lord intr-un cos si l-a ridicat pe creanga unui copac pentru a ridica moralul trupelor. Conform legendei pruncul Godfrey a facut pipi pe lorzii de Grimbergen care au pierdut batalia.

O alta legenda spune ca statuia reprezinta un alt baietel celebru dintr-un alt razboi. Candva in timpul secolului al 14-lea, orasul Bruxelles era asediat. Soldatii inamici au incercat sa arunce in aer zidurile orasului plasand o bomba la baza acestora. Acestia au fost insa spionati de pe ziduri de un baietel care dupa ce soldatii au plecat, a urinat pe fitil salvand astfel orasul.

O alta legenda spune ca Manneken Pis il reprezinta pe fiul unui comerciant bogat care s-a ratacit intr-o zi prin oras. Tatal disperat a organizat repede echipe de cautare a baiatului care au rascolit orasul si l-au gasit pe copil vesel, facand pipi in gradina cuiva. Tatal a facut cadou statuia proprietarului gradinii.

Actuala statuie din bronz este opera lui Jerome Duquesnoy dar a existat o sculptura din piatra asemanatoare si mult mai veche care data cel putin din anul 1388. Aceasta a fost furata de mai multe ori si intr-un final i s-a pierdut urma complet.

Manneken Pis a servit drept model pentru sute de replici folosite ca decoratiuni de gradina peste tot in lume, sporind astfel legenda lui Manneken Pis. Mai exista un alt Manneken Pis intr-un oras din apropiere, Geraardsbergen. Acest fapt a iscat intregi discutii despre cine detine statuia mai veche si a iscat o mare animozitate intre cele doua ghilde. Un studiu al arhivelor orasului a lamurit aceasta disputa si a declarat statuia din Geraardsbergen ca fiind cea mai veche – apare in arhive deoarece a fost comandata pentru a inlocui statuia unui leu, care intr-o cearta similara fusese furata de locuitorii din Ghent.

VA URMA.