Dragii mei,


"Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar." - Peter O'Toole


MOTTOUL după care mă ghidez în viaţă: ''Păşeşte drept înainte şi dacă pământul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigură că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru aţi răsplăti îndrăzneala,, (Regina Izabela)


Sunteţi curioşi să mă cunoaşteţi pentru a şti cu cine staţi de vorbă, pe cine vizitaţi şi ce am de spus, de oferit şi cu ce vă pot impresiona... Evident, sunt reacţii fireşti de început.

De când mă ştiu îmi place să scriu şi să citesc, îmi place muzica… Literele se adună pe foaia de hârtie, se grupează şi încep să curgă, se rup în bucăţi, se amestecă cu trăiri, sentimente şi îşi caută drumul spre suflet. Ele sunt o parte din viata mea... M-am aşezat pe marginea mea de vis, în colţul meu de Rai şi am început să scriu cu vorbe rupte din suflet. Sădesc în fiecare zi speranţe în grădina sufletului meu. Le ud cu dragoste şi le stropesc cu raze de dor şi încredere, le protejez pe timp de furtună cu vise, gânduri îndrăzneţe, năzuinţe şi promisiuni ţinute cu dinţii până în ultimele clipe ale vieţii! Las totul să curgă de la sine, iar tot ceea ce am de făcut este să sper că pe harta călătoriei prestabilite, există şi locuri bune, locuri de unde pot aduna cunoştinţe, unde pot lua naştere bunătatea, bunăstarea iar la final să trag linie şi să fiu mulţumită de tot ce am făcut.

Vă aştept cu drag pentru a ne cunoaşte mai bine! Georgeta.




sâmbătă, 14 februarie 2015

Nu stresul ne omoară, ci felul în care reacţionăm la el.

Cercetătorii au identificat două tipologii

Se pare că nu stresul este ceea ce duce la sporirea riscului de a suferi de diferite afecţiuni, ci modul în care reacţionăm la el - cel puţin aceasta este concluzia unui nou studiu. Cercetătorii de la Universitatea Penn State au descoperit că modul în care oamenii reacţionează la stres are repercusiuni asupra sănătăţii chiar şi 10 ani mai târziu. Studiul a relevat, de asemenea, că persoanele cele mai predispuse la stres sunt cele tinere, inteligente şi educate.
Studiul a fost efectuat pe 2.000 de bărbaţi şi femei, voluntarii răspunzând la un chestionar pe tema sănătăţii, a stării sufleteşti şi a situaţiilor stresante din timpul zilei. De asemenea, cercetătorii au colectat mostre de salivă, pe care le-au testat pentru a descoperi nivelul cortizolului, un hormon de stres.
Am făcut acest lucru în 1995 şi apoi în 2005. Dispunând de aceste date longitudinale, am putut să vedem mai departe de experienţele zilnice, având posibilitatea să vedem cum evenimentele petrecute în urmă cu 10 ani în urmă afectează sănătatea pacientului astăzi”, a declarat David Almeida, profesor la Universitatea Penn State.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care se îngrijorează în mod constant tind să prezinte un număr mai ridicat de dureri 10 ani mai târziu. De asemenea, aceste persoane prezentau mai multe probleme cardiovasculare în comparaţie cu oamenii care se împăcau cu situaţiile stresante.
De exemplu, dacă ai foarte multă treabă de făcut astăzi şi eşti foarte supărat din acest motiv, atunci e mult mai probabil ca peste 10 ani de acum să ai probleme de sănătate în comparaţie cu altă persoană care are multă treabă de terminat astăzi, dar care nu se lasă afectată de acest lucru”, a exemplificat Almeida.
Profesorul afirmă că oamenii pot fi clasificaţi, în mare, în două tipuri de persoane atunci când vine vorba de reacţia la stres. „Cred că oamenii aparţin unuia din cele două tipuri. În cazul «oamenilor Velcro», atunci când întâlnesc un factor de stres, acesta se «lipeşte» de ei, astfel că la sfârşitul zilei ei continuă să fie supăraţi şi nervoşi. În schimb, «oamenii Teflon» lasă factorii de stres să treacă pe lângă ei, nefiind afectaţi. Pe termen lung, «oamenii Velcro» sunt cei care au parte de probleme de sănătate”, a explicat profesorul.
Almeida a mai menţionat că persoanele tinere sunt mai predispuse la a reacţiona la stres decât persoanele în vârstă, iar persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi cu abilităţi cognitive reduse tind să prezinte un nivel mai scăzut de stres.
Alte cercetări au arătat că persoanele care sunt îngrijorate în mod constant tind să prezinte un risc mai mare de atac cerebral şi de dureri de spate.

Sursa: Medical Daily