Dragii mei,


"Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar." - Peter O'Toole


MOTTOUL după care mă ghidez în viaţă: ''Păşeşte drept înainte şi dacă pământul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigură că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru aţi răsplăti îndrăzneala,, (Regina Izabela)


Sunteţi curioşi să mă cunoaşteţi pentru a şti cu cine staţi de vorbă, pe cine vizitaţi şi ce am de spus, de oferit şi cu ce vă pot impresiona... Evident, sunt reacţii fireşti de început.

De când mă ştiu îmi place să scriu şi să citesc, îmi place muzica… Literele se adună pe foaia de hârtie, se grupează şi încep să curgă, se rup în bucăţi, se amestecă cu trăiri, sentimente şi îşi caută drumul spre suflet. Ele sunt o parte din viata mea... M-am aşezat pe marginea mea de vis, în colţul meu de Rai şi am început să scriu cu vorbe rupte din suflet. Sădesc în fiecare zi speranţe în grădina sufletului meu. Le ud cu dragoste şi le stropesc cu raze de dor şi încredere, le protejez pe timp de furtună cu vise, gânduri îndrăzneţe, năzuinţe şi promisiuni ţinute cu dinţii până în ultimele clipe ale vieţii! Las totul să curgă de la sine, iar tot ceea ce am de făcut este să sper că pe harta călătoriei prestabilite, există şi locuri bune, locuri de unde pot aduna cunoştinţe, unde pot lua naştere bunătatea, bunăstarea iar la final să trag linie şi să fiu mulţumită de tot ce am făcut.

Vă aştept cu drag pentru a ne cunoaşte mai bine! Georgeta.




sâmbătă, 14 februarie 2015

.Mărturii halucinante ale unei femei fugite din Coreea de Nord!



Park Ji-hyun, o femeie condamnată la muncă forţată într-unul dintre lagărele nord-coreene, face dezvăluiri halucinante despre cosmarul prin care a trecut cât a stat acolo. Oamenii mănâncau sobolani pentru a putea supravieţui şi susţine că întreaga ţară este ca o închisoare.


Femeia a povestit pentru Organizaţia Amnesty International că a petrecut un an într-un lagăr din Coreea de Nord, după ce a fost deportată din China, unde fugise cu fratele ei la sfârșitul anilor ’90 pentru a scăpa de foametea din țara ei, din cauza căreia oamenii mureau pe capete. „O mulțime de oameni au murit între anii 1996 și 1998. Platformele trenurilor din gări erau pline de cadavre”, dezvăluie femeia.
“Am stat în China aproximativ două săptămâni, când, oamenii cu care stăteam mi-au spus că, dacă vreau să asigur bunăstarea familiei mele, trebuie să mă căsătoresc cu un chinez. Familia mea va trăi din banii pe care îi va primi din vânzarea mea. Când le-am spus că nu aş putea, mi-au zis că familia mea va fi deportată. Atunci am fost de acord”, povesteşte ea. Până la urmă ea a fost vândută cu 5.000 de yuani, echivalentul a 500 de lire sterline în Marea Britanie. „Când eşti vândut, persoana care te cumpără îţi va spune: «Am plătit pentru tine, aşa că acum trebuie să faci tot ce îţi spun. Dacă nu te supui în cele mai mici detalii, pot să te raportez. Chiar şi dacă te omor, nimeni nu va spune nimic şi nimeni nu va şti ce s-a întâmplat cu tine»”, a mai spus Park. La scurt timp, femeia a descoperit că este însărcinată. Ea a născut singură, într-o gheretă de pază din vârful dealului la poalele căruia se afla satul, după 11 ore de suferinţă. Nimeni nu a venit să verifice dacă ea şi copilul sunt sănătoşi.
Cu toate acestea, Park Ji-hyun a stat în China şase ani, după care a fost raportată autorităţilor şi trimisă înapoi în Coreea de Nord. Ea a fost obligată să îşi lase copilul în urmă. Coreanca a fost clasificată drept “fugar economic” şi a fost trimisă într-un lagăr de muncă, drept pedeapsă pentru că a încercat să fugă din țară. Astfel, coșmarul său era de departe de a se apropia de final, în lagăr fiindoamenii fiind obligați să le spună gărzilor profesori. “Lucram mai ceva ca animalele. Trebuia să curăţăm un versant pentru a crea câmpuri terasate. Curăţam terenul cu mâinile goale”, povesteşte ea, precizând că ora de muncă începea la 4.30 dimineața și se opreau din muncă doar când se întuneca. “În iulie, când recoltam cartofii, pe cei mai mici îi mâncam pe loc aşa cruzi, cu mizerie pe ei. Într-adevăr, era nespus de rău. Poţi spune că toată Coreea de Nord este o mare închisoare. Tututor oamenilor le este foame. Nu le-au mai rămas nici măcar şobolani, şerpi sau plante sălbatice de mâncat”, își continuă femeia dezvăluirile.
Ji-hyun a făcut tetanus la picior. Starea ei s-a agravat până când nu a mai putut să muncească şi nici măcar să meargă. Autorităţile au eliberat-o din lagăr. Întoarsă în oraşul natal, Ji-hyun era bolnavă, fără locuinţă şi singură. Disperată să se întâlnească iar cu fratele ei, ea i-a convins pe traficanţi să o ducă înapoi în China, unde și-a regăsit fratele și fiul. Apoi, ei au decis să fugă în Mongolia, unde a ajuns cu ajutorul unui bărbat de care Ji-hyun s-a îndrăgostit, iar în prezent cuplul trăieşte la Manchester, în Marea Britanie, împreună cu cei trei copii ai lor.
Dezvăluirea a făcut-o într-o înregistrare video, intitulată „Celălalt interviu”, o aluzie la comedia „Interviul”, aflată în centrul unei dispute între SUA şi Coreea de Nord.
Femeia susține că cel mai mare regret al ei, este faptul că și-a lăsat tatăl bolnav să moară singur și nu a fost alături de el în ultimele clipe de viață, pentru că a fugit în China să-și salveze propria piele.