Dragii mei,


"Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar." - Peter O'Toole


MOTTOUL după care mă ghidez în viaţă:,,Păşeşte drept înainte şi dacă pământul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigură că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru aţi răsplăti îndrăzneala,, (Regina Izabela)


Sunteţi curioşi să mă cunoaşteţi pentru a şti cu cine staţi de vorbă, pe cine vizitaţi şi ce am de spus, de oferit şi cu ce vă pot impresiona... Evident, sunt reacţii fireşti de început.

De când mă ştiu îmi place să scriu şi să citesc, îmi place muzica… Literele se adună pe foaia de hârtie, se grupează şi încep să curgă, se rup în bucăţi, se amestecă cu trăiri, sentimente şi îşi caută drumul spre suflet. Ele sunt o parte din viata mea... M-am aşezat pe marginea mea de vis, în colţul meu de Rai şi am început să scriu cu vorbe rupte din suflet. Sădesc în fiecare zi speranţe în grădina sufletului meu. Le ud cu dragoste şi le stropesc cu raze de dor şi încredere, le protejez pe timp de furtună cu vise, gânduri îndrăzneţe, năzuinţe şi promisiuni ţinute cu dinţii până în ultimele clipe ale vieţii! Las totul să curgă de la sine, iar tot ceea ce am de făcut este să sper că pe harta călătoriei prestabilite, există şi locuri bune, locuri de unde pot aduna cunoştinţe, unde pot lua naştere bunătatea, bunăstarea iar la final să trag linie şi să fiu mulţumită de tot ce am făcut.

Vă aştept cu drag pentru a ne cunoaşte mai bine! Georgeta.




joi, 23 iunie 2011

Ruşinea României: Jumătate din hrana noastră provine din import!


"Banii europeni stau la Bruxelles, iar agricultura internă se duce de râpă.("Ştefan Niculae preşedinte Agrostar)

Peste 80% din fructele şi legumele din hipermarketuri sunt cumpărate din străinătate. Cu toate că ţara noastră are un potenţial agricol imens,peste jumătate din hrana românilor provine din import. Lipsa politicii agricole, fărâmiţarea terenurilor sau absorbţia slabă a fondurilor UE au transformat România într-o ţară cu o producţie alimentară nesemnificativă.

Roşiile, castraveţii, merele, perele, porumbul, cartofii, verdeţurile, chiar şi grâul provin din ce în ce mai mult din import. Asta cu toate că România ocupă locul cinci în Europa la capitolul suprafaţă agricolă arabilă, cu un total de 9,4 milioane de hectare.

Ce pune un şomer pe masă din ajutorul minim de la stat?

Doar anul trecut, ţara noastră a importat produse agroalimentare în valoare de 3,7 miliarde de euro. Cele mai semnificative importuri au fost cele de carne de porc, care au valorat 380 de milioane de euro. România a importat semnificativ în 2009 şi carne de pasăre, pentru care a plătit 157 de milioane de euro, dar şi zahăr, care a costat, în total, 193 de milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

E strigător la cer faptul că, în ciuda suprafeţelor agricole foarte mari, s-au importat şi foarte multe cereale.

În primele 11 luni ale lui 2009, România a importat 766.600 de tone de porumb, în valoare de 124,3 milioane de euro, 584.800 de tone de grâu (72,4 milioane de euro) şi 134.400 de tone de floarea-soarelui (65,8 milioane de euro).

Dar de ce s-a ajuns în această situaţie? „Tind să cred că aşa a dorit clasa politică, pentru a fi favorizaţi doi-trei importatori. Cea mai mare greşeală s-a făcut atunci când s-au dat pământurile înapoi, dar nu au rămas comasate într-o asociaţie.

De asemenea, guvernanţii nu au făcut absolut nimic pentru sprijinirea producţiei alimentare", este de părere Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară. Totodată, Frumosu consideră că şi marile lanţuri de hipermarketuri au favorizat foarte mult importurile de produse alimentare.

E o crimă să laşi pământul nelucrat!

La rândul său, Ştefan Niculae, preşedintele Federaţiei Agrostar, spune că România importă 70% din necesarul de carne de porc, jumătate din consumul de cereale, iar 80% din legumele şi fructele din pieţe şi din magazine provin tot din străinătate. „S-a distrus tot - sere, ferme zootehnice - şi s-au lăsat pârloagă aproape patru milioane de hectare de terenuri agricole. Este o crimă să laşi pământul nelucrat", a declarat Niculae.

Pe de altă parte, Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, spune că lucrurile nu stau chiar aşa de rău. „România nu importă chiar 80% din necesarul intern de produse agroalimentare. Am realizat totuşi şi exporturi de 2,1 miliarde de euro. E adevărat că sunt sectoare unde se importă până la 80%, însă în altele, cum este cel al cărnii de pui, importăm 30%, dar exportăm 20%, a declarat, recent, Rădulescu. Într-adevăr, deficitul României cu produse agroalimentare a totalizat 1,533 miliarde de euro, în 2009, în scădere cu aproape 26% faţă de anul 2008.

Cele mai importante exporturi realizate de România anul trecut au fost cele de ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete, care s-au ridicat la valoarea de peste 362 de milioane de euro. Exporturi semnificative au fost realizate şi pe segmentul de cereale, respectiv grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară) - peste 300 milioane de euro, porumb - peste 250 de milioane de euro, seminţe de rapiţă - 223,7 milioane de euro, seminţe de floarea soarelui - 146 de mil de euro şi orz - 60 de milioane de euro. „Se pare că marii producători de cereale au preferat să vândă la export unde e posibil să fi obţinut preţuri mai bune", spune Frumosu.

Codaşii Europei

Dacă până în 1990 eram consideraţi „grânarul Europei", acum am ajuns codaşi la productivitate. Excluzând Cipru şi Portugalia, ţări cu sol şi climă mai puţin propice, România se găseşte pe ultimul loc din Uniunea Europeană la producţia la hectar de grâu, cu o medie, anul trecut, de 2.341 de kilograme.

Cele mai mari producţii la hectar se regăsesc în Olanda (9.620 de kilograme), Belgia - 9.160 de kilograme şi Marea Britanie - 8.280 de kilograme.

Ce urmează?

Potrivit reprezentanţilor din industria alimentară, România riscă, în lipsa unor strategii de reconstruire a agriculturii, să devină o ţară în totalitate importatoare de alimente. Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, afirmă că Executivul ar trebui să susţină industria agroalimentară prin măsuri coerente şi să reducă sumele cheltuite în sistemul public. În caz contrar, agricultura şi industria alimentară se vor prăbuşi, iar importurile vor creşte.

Ştefan Niculae este şi mai pesimist: „În condiţiile actuale, fără niciun sprijin şi nicio strategie concretă, în maximum doi ani vom depinde în totalitate de importuri", a conchis

Nicolae - (Adevarul” 19 mai 2010)

Cele mai consistente importuri din ultima vreme:

Porumb 776.000de tone.

Grâu 584.000 de tone.

Zahăr 447.000 de tone.

Şroturi de soia şi floarea-soarelui 432.000 de tone.

Carne de porc 206.000 de tone.

Seminţe de floarea-soarelui 134.000 de tone.

Ulei de floarea-soarelui 88.000 de tone.

Lapte şi smântână 89.600 de tone.

Peşte congelat 47.200 de tone.

Porci vii 35.000 de tone

Brânzeturi 134.000 de tone.

(Sursa: INS)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu