Dragii mei,


"Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar." - Peter O'Toole


MOTTOUL după care mă ghidez în viaţă: ''Păşeşte drept înainte şi dacă pământul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigură că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru aţi răsplăti îndrăzneala,, (Regina Izabela)


Sunteţi curioşi să mă cunoaşteţi pentru a şti cu cine staţi de vorbă, pe cine vizitaţi şi ce am de spus, de oferit şi cu ce vă pot impresiona... Evident, sunt reacţii fireşti de început.

De când mă ştiu îmi place să scriu şi să citesc, îmi place muzica… Literele se adună pe foaia de hârtie, se grupează şi încep să curgă, se rup în bucăţi, se amestecă cu trăiri, sentimente şi îşi caută drumul spre suflet. Ele sunt o parte din viata mea... M-am aşezat pe marginea mea de vis, în colţul meu de Rai şi am început să scriu cu vorbe rupte din suflet. Sădesc în fiecare zi speranţe în grădina sufletului meu. Le ud cu dragoste şi le stropesc cu raze de dor şi încredere, le protejez pe timp de furtună cu vise, gânduri îndrăzneţe, năzuinţe şi promisiuni ţinute cu dinţii până în ultimele clipe ale vieţii! Las totul să curgă de la sine, iar tot ceea ce am de făcut este să sper că pe harta călătoriei prestabilite, există şi locuri bune, locuri de unde pot aduna cunoştinţe, unde pot lua naştere bunătatea, bunăstarea iar la final să trag linie şi să fiu mulţumită de tot ce am făcut.

Vă aştept cu drag pentru a ne cunoaşte mai bine! Georgeta.




miercuri, 27 iulie 2011

Un om talentat şi deosebit!



Ne este dor de tine, Vali!


Acesta este cumnatul meu pe care l-am pierdut de curind si de care imi e tare dor.



NU TE VOM UITA NICIODATĂ!




ZI FATIDICĂ!


A-nceput aprilie trist, eu eram la fel de tristă,
Când în noapte, telefonul sună, sună şi insistă.
Inima îmi batea tare, să răspund eu m-am grăbit,
Ca să aflu cu stupoare, că de azi … ne-ai părăsit!

Ai lăsat în urmă, Vali, încă multe cărţi nescrise
Şi foarte multe secrete, încă nedezvăluite.
Soţia ta către Domnul, rugăciuni astăzi trimite,
Pentru tot ce-ai scris cumnate, copiii te-or ţine minte!

Vor trece în amintire, cărţi, cuvinte, întamplări,
Chipul tău trist şi tăcut ce-l vedeam adeseori...
Poate de-ai fi mers la medic, cu un simplu tratament,
Puteai scăpa foarte sigur de fatidicul moment.

Romane neterminate ai lăsat pe masa ta,
Pentru noi sunt nestemate, ce ne-alină inima.
Iau câte-o carte în mână, cu ochii-necaţi în plâns;
Mi-e dor de tine cumnate, de când, moartea te-a învins!


Domnul, să te aibă-n pază! Veşnic te vom pomeni!
Şi, te-asigur că şi Alex de tine-şi va aminti,
O să-şi termine liceul, o să-şi facă un viitor
Şi, astfel o să-i ofere, mamei sale ajutor.

Slatina 10 aprilie 2009




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu