Cu
o alimentaţie sănătoasă, putem să stimulăm regenerarea fiecărui
organ şi astfel să amînăm cît mai mult bătrîneţea 
În
fiecare clipă, celule din organismul nostru mor şi altele noi se
nasc. Sîntem într-o permanentă primenire, ceea ce e vechi şi uzat
este înlocuit cu ţesuturi tinere. Organismul nostru are uimitoarea
capacitate de a se autoregenera. Celule diferite au durată de viaţă
diferită, ca atare organele se înnoiesc în ritmuri diferite. De
exemplu:
 
Celulele
roşii parcurg un ciclu complet de viaţă în patru luni, cele albe,
într-un an.
Pielea
se schimbă o dată la 2-3 săptămîni.
Colonul
la 4 zile. 
Oasele
la 10 ani. 
Însă
o dată la 7 ani, îşi încheie procesul de regenerare toate
celulele corpului.
Din
7 în 7 ani sîntem alţi oameni.
Însă acest proces se poate petrece mai rar din cauza toxinelor
acumulate, care frînează regenerarea celulară. Putem stimula
natural acest proces, printr-o alimentaţie adecvată. Putem astfel
să ne prelungim tinereţea. 
-
Ficatul se
poate reface în 5 luni 
Celulele
corpului omenesc îmbătrînesc, mor şi sînt înlocuite de altele
noi. Zilnic, în corpul omenesc mor aproximativ 50-70 miliarde de
celule. Într-un an, într-un organism adult, masa de celule moarte
este egală cu masa individului. O dată la 7 ani, organismul e
regenerat aproape în întregime. Puterea de regenerare şi
supravieţuire a celulelor depinde de energia primită, iar această
energie trebuie să fie, la rîndul ei, reînnoită. Există mai
multe metode de alimentare cu biocombustibili. 
Unele
teorii vorbesc de o stimulare energo-informaţională (biorezonanţa,
homeopatia, bioenergoterapia, medicina integrată, fitoterapia,
gemoterapia), care ar duce la formarea de celule stem, cele care
regenerează ţesuturile, refăcîndu-le pe cele bolnave. Dar cea
mai la îndemînă metodă de a ne reîntineri organismul este
alimentaţia sănătoasă.
Fiecare organ are ritmul lui de îmbătrînire şi de regenerare. De
exemplu, ficatul, foarte bine vascularizat, are o putere de refacere
uimitoare, se reface complet în cinci luni şi chiar mai repede. În
cazul în care se îndepărtează prin operaţie 70% din ficatul unei
persoane, acesta va creşte la loc, aproape în întregime, în numai
două luni. 
Pînă
şi ficatul alcoolicilor se poate regenera, deoarece celulele
hepatice se reînnoiesc o dată la 150 de zile. Dacă nu s-ar
întîmpla acest lucru, organismul s-ar umple de deşeuri şi ar
înceta să mai funcţioneze. În cazul cirozei, însă, ficatul nu
mai are nicio celulă funcţională şi nu se mai poate regenera. 
Pentru
a ajuta ficatul să întinerească, se recomandă alimente bogate în
acid folic şi complexul de vitamine B. Remedii
care protejează ficatul: lemn dulce, păpădie, silimarină, suc de
aloe, ulei de somon, lucernă, pătrunjel, morcov, oregano, ginseng,
armurariu.
Bătrînii spun că plantele şi florile galbene sînt ideale pentru
sănătatea ficatului. 
- Inima
întinereşte o dată la 20 de ani 
Pînă
de curînd se credea că inima nu are capacitatea de a se regenera.
Un studiu recent a descoperit că acest organ este dotat cu celule
stem care întineresc constant, de cel puţin 3 sau 4 ori în timpul
vieţii. Dacă inima nu s-ar regenera, durata ei de viaţă ar fi de
numai 20 de ani. 
După
vîrsta de 35 de ani, inima oboseşte şi îşi răreşte bătăile,
numărul maxim de contracţii pe minut scăzînd cu o bătaie pe an. 
De
asemenea, inima se micşorează cu o medie de 0,3 grame în fiecare
an, pompînd tot mai puţin sînge în corp. La fel ca toţi ceilalţi
muşchi, inima rămîne în formă cu exerciţii fizice. Regenerarea
celulelor cardiace se poate face cu substanţe neocardiogenice,
capabile să stimuleze formarea de ţesut cardiac sănătos. Aceste
substanţe benefice pentru inimă sînt resveratrolul (extras din
struguri) şi ginsengul.
Remedii care stimulează celulele stem şi astfel, întineresc inima:
infuzie de unguraş şi lăptişor de matcă, ca
inima să funcţioneze bine, şi sîngele trebuie să fie sănătos,
dar şi vasele prin care circulă. 
Celulele
roşii din sînge trăiesc cam patru luni. O singură picătură de
sînge conţine milioane de asemenea celule, care ajută la
transportul oxigenului. 
Fierul
facilitează acest proces, deci e
bine să mîncăm carne roşie, ouă, carne de pui sau fasole,
porumb, sfeclă roşie, cacao. Plantele care combat
anemia: 
viţă-de-vie,
flori de castan sălbatic, păducel, pin, dovleac, ţelină.
Vasele de sînge îngustate îşi pot recăpăta dimensiunile optime
prin forţele proprii ale organismului, care poate construi chiar
artere noi. Esenţială
e alimentaţia săracă în sare şi colesterol.
Se recomandă
vinete, morcovi, ceapă, soia, peste, iaurt, ulei de
floarea-soarelui, mere, gutui, tărîţe de ovăz şi de orz. Dintre
plante, sînt utile creson, praz, usturoi, hrean, suc de varză. 
-
Plamanii se
innoiesc la perioade diferite de timp – circa un an. 
Plămînii
conţin mai multe tipuri de celule, care se înnoiesc la perioade
diferite de timp, de cel mai mult timp avînd nevoie ţesutul
alveolar: circa un an. Pe de altă parte, celulele de la suprafaţa
plămînilor se regenerează o dată la 2 sau 3 săptămîni.
Emfizemul pulmonar, însă, poate împiedica regenerarea celulelor,
distrugînd definitiv celulele ţesutului alveolar. Pentru
regenerarea mai rapidă şi mai eficientă a plămînilor se
recomandă vitamina A
(acidul retinoic). O
singură porţie de morcovi, cartofi dulci sau mango oferă doza
recomandată zilnic din această vitamină.
Importante
sînt şi renunţarea la fumat şi mişcarea în aer liber.
Antioxidanţii ajută la refacerea plămînilor. 
Vitamina
C şi flavonoide se găsesc în fructele şi legumele proaspete, în
special fructele de pădure, verdeţurile (broccoli), roşii, ardei
şi cireşe. Lactatele, peştele, apa şi cafeaua îmbunătăţesc
activitatea pulmonară. 
-
Intestine noi, la 3 zile
Vîrsta
intestinelor este de numai 2-3 zile.
Aceasta deoarece intestinele sînt expuse chimicalelor foarte
corozive, precum acidul gastric. Anumite porţiuni, care se
protejează cu un mucus de acest acid, se regenerează la fiecare 3-5
zile. Celulele mucoasei intestinale se hrănesc şi se regenerează
în proporţie de 70% cu ajutorul acizilor graşi Omega. Aceştia
conferă protecţie contra cancerului şi a bolilor inflamatorii ale
intestinului. Prăjelile şi băuturile alcoolice afectează mucoasa
intestinelor. Cei
mai buni regeneratori ai intestinelor sînt: varza murată,
pătlagina, cătina, arnica. Sînt necesare 25-30 de grame de fibre
în fiecare zi.
Învelişul
stomacului (mucusul) se schimbă complet la 5 zile. 
-
La bărbaţi,
unghiile şi părul se regenerează mai repede 
-
Papilele
gustative,
mai bine zis, receptorii pentru gust, au
o durată de viaţă de numai 10 zile.
Pe
suprafaţa limbii există circa 10.000 de receptori care ne ajută să
detectăm aromele, la vîrstnici numărul acestora putînd să se
reducă la jumătate. 
Infecţiile
şi fumatul pot afecta receptorii şi regenerarea acestora. 
-
La ochi,
singura componentă care se regenerează de-a lungul vieţii este
corneea, în mai puţin de 24 de ore de la accident. Pentru
o vedere bună, trebuie să mîncăm peşte, morcovi, afine, ouă,
usturoi, spanac.
-
Ochiul este
protejat de gene. Cele de sus au în jur de 150-200 de peri, iar cele
de jos 75-100. Genele cad şi sînt înlocuite de altele o dată la
două luni. 
-
Vîrsta părului
depinde de lungimea acestuia, însă, în mod obişnuit, acesta
creşte un centimetru pe lună. La femei, părul se reface complet o
dată la şase ani, la bărbaţi, o dată la trei ani. Anual, pierdem
mai mult de 35.000 de fire de păr ca urmare a acestui ciclu natural
de înnoire. Numărul acestor fire pierdute poate fi mai mare sub
influenţa stresului, a fumatului, a alimentaţiei lipsită de
nutrienţi.
-
Sprîncenele
se refac în aproximativ 6-8 săptămîni. 
-
Unghiile de la mîini cresc
cu 3-4 milimetri pe lună, de două ori mai repede decît cele de la
picioare. Unghiile de la picioare se regenerază în 6 luni, în timp
ce unghiile de la mîini se refac în 3 luni. Explicaţia este aceea
că ultimele sînt mai bine vascularizate. Unghiile celor tineri şi
ale bărbaţilor cresc mai repede datorită unei circulaţii mai
bune. În mod inexplicabil, unghiile degetelor mici de la mîini
cresc mai încet decît celelalte. Pentru
sănătatea şi regenerarea unghiilor şi a părului, se recomandă:
ouă, legume, somon, fasole, nuci, portocale, cereale integrale,
carne de pui, lactate, apa, ficat, roşii, avocado, seminţe de
floarea-soarelui, carne de curcan, mazăre.  
-
Pielea se
reînnoieşte o dată la două săptămîni,
pentru a putea proteja organismul mai bine contra diverselor
substanţe cu care vine în contact, dar şi pentru a se putea reface
în urma rănirilor. Cu toate acestea, odată cu înaintarea în
vîrstă, epiderma îşi pierde elasticitatea, din cauza lipsei
colagenului şi a deshidratării, ceea ce reduce din capacitatea ei
de a se autoregenera. Cel mai mare organ al omului, pielea, îşi
reduce masa cu aproximativ 4 kilograme.
Pentru
o piele sănătoasă, trebuie să consumăm: fibre, cereale
integrale, alimente bogate în acizi graşi Omega-3 (peşte gras,
avocado, nuci, seminţe de in, seminţe de dovleac, migdale), carne,
peşte, ouă, ulei vegetal nerafinat şi fructe oleaginoase, fructe
de pădure, citrice, roşii. 
-
Muşchii
intercostali se regenerează o dată la 15 ani.
După vîrsta de 25 ani, începem să pierdem aproximativ 250 de
grame de masă musculară, cele mai afectate zone fiind şoldurile,
picioarele şi spatele. Acest fapt atrage, inevitabil, scăderea
flexibilităţii şi a rezistenţei fizice a organismului, ducînd la
predispoziţia spre accidente. Alimente care cresc masa musculară:
carne de vită, migdale, sfeclă roşie, orez brun, portocale, pepene
galben, ouă, lapte, brînză de vaci. 
-
Doar o
parte a creierului se regenerează 
Neuronii
sînt singurele celule care nu se regenerează.
Mai exact, creierul nostru porneşte cu celulele pe care le avem la
naştere, în jur de 100 de miliarde. Pe măsură ce îmbătrînim, o
parte din celule se degradează, ceea ce explică accesele de demenţă
la unele persoane. Cu toate acestea, există două zone ale
cereierului care se regenerează: bulbul olfactiv, responsabil de
simţul mirosului, şi hipotalamusul, care răspunde de capacitatea
de învăţare.
Cerebelul
este cu 3 ani mai tînăr decît organismul. Această parte din
creier este localizată în partea dinspre ceafă a creierului şi
controlează funcţiile motorii şi ale echilibrului. Deşi
reprezintă doar 10% din totalul creierului, aici e sediul a mai mult
de jumătate din neuroni. Este una dintre primele zone care se
dezvoltă la bebeluşi. 
Creierul
începe să se micşoreze de la vîrsta de 20 de ani şi, în
decursul vieţii, îşi pierde în jur de 10-15% din greutate. La
naştere, cîntăreşte cam 400 g, în adolescenţă are în jur de
1,4 kg. Pierdem cîte un gram din greutatea creierului pe an. Adică
100.000 de neuroni. Oamenii de ştiinţă nu pot explica de ce
neuronii nu se regenerează, dar se presupune că de vină ar fi
acumularea de toxine. Problemele sînt accelerate de fumat, alcool,
diabet, obezitate, colesterol mărit. 
Scanările
arată că lobul frontal şi cel temporal se micşorează cel mai
mult. Totuşi, acest proces nu afectează capacitatea de gîndire şi
de concentrare. Folosindu-ne creierul intens, acesta devine mai
puternic. Un studiu australian arată că hipocampusul oamenilor care
au avut o activitate cerebrală intensă pe toată durata vieţii
pierde la bătrîneţe cu 8,3 % mai puţin din volum faţă de alte
cazuri. 
Şi
exerciţiile fizice contează în stimularea neurogenezei. Cele
mai bune alimente pentru sănătatea creierului sînt: fructele de
pădure (afine), nuci, avocado, banane, ouă, somon, vinete, cafea,
ciocolată neagră, iaurt, ceai verde, legumele cu frunze verzi,
morcovi cruzi, vin roşu, cereale integrale, usturoi. 
-
Osul se
reînnoieşte o dată la 10 ani 
Oasele
se refac constant, însă procesul de regenerare complet se încheie
o dată la 10 ani. Osteocitele ajută la refacerea oasele, iar
osteoblastele construiesc matricea osoasă şi mineralizează osul.
Procesul de regenerare încetineşte în jurul vîrstei de 45 de ani,
cînd poate începe procesul de instalare a osteoporozei, în special
la femei. Densitatea osoasă este cea mai puternică la 20 de ani.
Unele
organe se micşorează, altele cresc 
Coloana
vertebrală se reface şi ea,
însă majoritatea persoanelor pierd un centimetru la fiecare decadă,
începînd cu vîrsta 40 de ani, din cauza curbării coloanei. Cele
23 de discuri intervertebrale, care absorb şocurile asupra coloanei,
se comprimă treptat. În special în timpul zilei acestea se
tasează, dar se reaşează în timpul somnului. Dimineaţa,
înălţimea unui om e cu 1-1,5 centimetri mai mare decît seara.
Dar, odată cu înaintarea în vîrstă, discurile nu îşi mai
revin. 
Scăderea
în înălţime reprezintă un semn al apariţiei osteoporozei,
în special la femei, iar la bărbaţi poate însemna şi o problemă
de inimă. Cei care pierd 2,8 centimetri sau mai mult în 20 de ani
sînt cu 46% mai predispuşi la boli coronariene. Numai o cincime
dintre oameni reuşesc să îşi menţină înălţimea odată cu
vîrsta. Persoanele care scad în înălţime, conform unui studiu
recent, sînt mai predispuse la fracturi de şold. 
Odată
cu trecerea anilor, şi
oasele feţei se micşorează,
primul fiind maxilarul, din cauza pierderii dinţilor. Pentru
regenerarea oaselor, hrana trebuie să conţină alimente bogate în
calciu (lactate, legume cu frunze verzi) şi vitamina D (peşte gras,
broccoli). Evitaţi fumatul, alcoolul şi excesul de cafeină.
Cercetatorii au descoperit că persoanele care fac aerobic în mod
regulat pierd doar o jumătate din centimetrii pierduţi de
majoritatea oamenilor. 
Vezica
urinară se micşorează şi ea.
La 25 de ani, vezica unei persoane normale poate reţine în jur de
două căni de lichid, dar pînă la 65 de ani volumul se
înjumătăţeşte. Evitaţi
alcoolul şi cafeaua în exces, acestea irită vezica. 
Unele
organe cresc,
însă, pe măsura înaintării în vîrstă. 
-
Partea internă a lobului urechii rămîne la aceeaşi mărime, dar
la exterior majoritatea urechilor se alungesc, deoarece cartilajele
continuă să se dezvolte şi după ce oasele s-au oprit din
creştere. Astfel, la bătrîneţe încep să atîrne. 
Labele
picioarelor se lungesc şi se lăţesc în timp, deoarece tendoanele
şi ligamentele îşi pierd elasticitatea. La fiecare 10 ani, o
persoană mai poate creşte cu o jumătate sau chiar un număr la
pantofi. 
Organele
sexuale
ale femeilor şi bărbaţilor se micşorează odată cu vîrsta. 
Şi
glandele mamare
resimt îmbătrînirea, aşa că sînii îşi pierd din volum şi se
lasă. 
Volumul
spermei se reduce cu aproximativ 0,03 mililitri, iar numărul
spermatozoizilor capabili de fecundare cu 2,5 milioane. După vîrsta
de 27 de ani, ovulele femeilor îmbătrînesc prematur. O
dietă săracă în grăsimi şi cît se poate de sănătoasă va
asigura o viaţă sexuală bună cît mai mult timp.
Anual, acumulăm circa 700 de grame de grăsime chiar dacă nu ne
schimbăm obiceiurile alimentare sau stilul de viaţă. 
Organismul
uman ar putea să regenereze un membru pierdut? 
Ideea
regenerării membrelor la oameni poate părea de domeniul SF-ului,
însă studiile pe animale oferă oamenilor posibilitatea de a învăţa
cum să-şi folosească propria moştenire genetică pentru a obţine
aceleaşi performanţe. Un membru uman amputat presupune afectarea
mai multor ţesuturi: epidermă, dermă, straturi interstiţiale,
strat adipos, muşchi, os, nerv şi sistem vascular. Fiecare dintre
aceste componente, luate în particular, au capacitatea de a se
regenera la scară mică. Cercetătorii caută o modalitate prin care
aceste regenerări să fie simultane, pentru a crea un membru
complet. Însă această metodă nu trebuie să fie artificială,
deci să nu implice intervenţia chirurgicală. 
În
cazul amputării unui deget, vîrful degetului îşi reface conturul,
amprenta, sensibilitatea şi, într-o oarecare măsură, mobilitatea.
Dacă rana ar fi suturată, ea nu s-ar mai regenera. 
Regenerarea
la animale este posibilă tocmai pentru că refacerea ţesuturilor se
face natural. Printre animalele cu o capacitate de regenerare
uimitoare se numără şi cordatele marine, capabile de regenerare a
întregului corp. 77% din genele umane sînt prezente în cadrul
genomului urocordatelor, ceea ce ar putea ajuta la găsirea unor căi
de regenerare a organelor la oameni. 
Stelele
de mare îşi pot regenera braţele, iar uneori chiar întregul corp.
Cerbul
cu coadă albă îşi reînnoieşte coarnele în doar 3 luni. 
Iepurii
îşi pot regenera părţi din lobul urechii. 
Liliecii
isi pot regenera părţi din aripi, iar 
Soarecii
ţepoşi îşi pot regenera pielea distrusă. 
Viermii
Pseudoceros ferrugineus, tăiaţi în două, revin la dimensiunile
anterioare, regenerîndu-şi chiar şi capul. 
Salamandra
se poate regenera atunci cînd o parte a corpului este deteriorată,
procesul începînd imediat şi implicînd vasele de sînge, muşchii,
oasele sau nervii. 
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=sanatate&s_id=143055